Dumnezeu ne vorbește mereu. Trebuie numai să avem înțelepciunea să auzim, să vedem, să simțim

Omul a şoptit:
Doamne, vorbeşte-mi!
Şi o ciocârlie a început să cânte, dar omul nu a auzit.

Aşa că omul a strigat:
Doamne vorbeşte-mi!
Şi bubuitul tunetului a răsunat de la o margine a cerului la cealaltă, dar omul nu a ascultat.

Omul a privit în jurul său şi a spus:
Dumnezeule, dă-mi voie să Te văd!
Şi o stea a strălucit scânteietoare, dar omul nu a observat-o.

Şi omul a strigat:
Doamne, arată-mi o minune!
Şi o viaţă s-a născut, dar omul nu a ştiut.

Aşa că omul a strigat în disperare:
Doamne, atinge-mă ca să ştiu că eşti aici!
La care Dumnezeu s-a aplecat şi l-a atins pe om. Însă omul a dat cu mâna alungând fluturele, şi şi-a văzut mai departe de drum…

Nu lăsa să-ţi scape vreo binecuvântare, numai fiindcă nu o primeşti în felul în care o aştepţi!

Cerul ne vorbeste…suntem noi capabili sa ii intelegem cuvintele?

Autor necunoscut

Loading...